Am nevoie de tine în fiecare ceas, în fiecare clipă, în fiecare loc, în fiecare gând. Am nevoie de tine pentru fiecare pas, pentru fiecare respiraţie, pentru fiecare privire, am nevoie să fii acolo, am nevoie să rămâi acolo, am nevoie să nu mai pleci, am nevoie să stai să mă aştepţi, am nevoie să fii cu totul aproape de mine, am nevoie să nu te mai pierd, am nevoie să nu mă mai pierzi, am nevoie de tine mai multă decât ieri, la fel de multă ca azi şi mai puţină decât mâine. Am nevoie de tine, dar nu oricum.

Am nevoie să fii tu.

Am nevoie să îţi văd de la depărtare comportamentul atât de degajat şi de vesel. Vreau să-ţi urmăresc gesturile pe care le-aş recunoaşte şi pe întuneric, să-ţi citesc sclipirea din privirea pe care o aveai când încă nu eram. Am nevoie să fii tu exact ca atunci când am făcut primul contact vizual şi primul zâmbet. Am nevoie de ceea ce nu mi-ai mai dat de mult, am nevoie de viaţa pe care mi-o aruncai în braţe în fiecare moment, am nevoie de scânteile reci şi de ţurţurii prea coloraţi pentru iarna care îşi face bagajele de plecare.

Am nevoie de tine, dar nu oricum.

Am nevoie de tine, dar nu ca până acum. Am nevoie să-ţi ştiu sufletul bine, să te ştiu la fel ca atunci. Am nevoie de ceea ce n-aş putea să-ţi dau: am nevoie de fericirea ta. Vreau să te privesc de departe cum arunci cu fericire prin fiecare secundă pe care o trăieşti. Vreau să-ţi ştiu inima mai bine ca niciodată şi vreau să te ştiu aşa cum te-am găsit: fără frici şi fără griji. Grijile te îmbătrânesc şi-ţi alungiă suflet. Grijile te pierd de tine, te pierd de tot, te pierd de copilul care te poate salva mereu de pe marginea prăpastiei.

Am nevoie să fii aici, am nevoie să nu mai fii un paradox, venind când pleci. Am nevoie de tine, dar nu oricum, dar nu oricând, dar nu oriunde, ci aşa, acum şi aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.