Azi mi-am închis în suflet flori

Azi mi-am închis în suflet flori.
Azi mi-am scris păcate, am rupt sfori
și mi-am atârnat viața de fir de ață
cu durerea de a nu mai găsi dimineață,
cu durerea e a nu mai fi rază de soare,
cu durerea de a cădea iar din picioare
și cu frica de a muri de mii de ori,
căci, azi, mi-am închis în suflet flori.

Azi mi-am închis în suflet flori
în buchete aurii de lacrimi și fiori
și am lăsat o lacrimă pe rug de paie
să mocnească și să ardă cu văpaie,
căci nu mai are inima lumină,
nu mai plouă, nu plânge, nu suspină,
nu golește trupul de zeci de culori,
căci, azi, mi-am închis în suflet flori.

Azi mi-am închis în suflet flori
și le-am lăsat în vuiet de ninsori;
au înghețat și au pierdut culoare,
s-au rătăcit în săbii și onoare.
Au plâns petale și au scris cu sânge
pe pereții unei inimi care plânge,
că printre grămezile de rouă și de zori
mie mi-au murit în suflet flori.

 

Photo by Tanalee Youngblood on Unsplash

Autor: Ioana

Grămezi de amintiri, gânduri şi zâmbete.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.