Miros de liliac.
Miros de iarbă proaspăt cosită.
Miros de ploaie,
de paie,
de lalele trecute,
de zori
și de vise pierdute.
Le-aș da acestor mirosuri o definiție, dar, de obicei, definițiile sunt alcătuite din mai multe cuvinte, iar eu am primit doar unul. Cum ai putea defini atâtea lucruri cu un singur cuvânt? Gurile rele ar spune că acel cuvânt ar fi explicat de cuvintele pe care vi le-am înșirat eu mai sus. Fiți siguri că vă vor minți. Asta fac de obicei gurile rele – vorbesc degeaba și ne strică nouă socotelile. Mie-mi place să dau definiții simple, să folosesc cuvinte curate, cuminți și calde, abia scoase din suflet. Îmi place să scriu propoziții care să-ți trezească simțurile ca mirosul dulce de cafea într-o dimineață în care nu trebuie să te ridici din pat. Îmi place să simt cum îmi curg prin vene frazele ca apa ce curge din izvoarele reci și curate de munte. Îmi place să văd cum se nasc fricoase cuvintele singure, triste și goale. Și-mi place să le privesc cum cresc și cum se prind de mână între ele.

Îmi place să le transform în definiții singuratice și calde, așa ca razele matinale de soare într-o dimineață de vară. Îmi plac atât de mult cuvintele, încât știu că nu le-aș lăsa singure vreodată. Am mai găsit nebuni după cuvinte. Unii le citesc. Alții le scriu. O parte din ei le adună și le sufocă-ntre rafturi. Restul pur și simplu fug de ele. Abia ei fac definițiile scurte și nu risipesc nimic. Când mirosul de cafea dispare, soarele apune și, dacă ai noroc, vezi vreo stea printre norii ce au înecat noaptea, parcă-ți vine să fii toți la un loc. Să iubești cuvintele și să le lași, să le iei, să le scrii și să le-arunci peste pături de vise și dureri.

Și-am zis că vă dau o definiție de un cuvânt, dar cât am scris rândurile de mai sus, m-am hotărât să o păstrez pentru mine. O voi închide undeva în adâncul inimii mele, așa cum veți face și voi cu zecile de cuvinte care v-au trecut prin cap, încercând să deslușiți pseudo-ghicitoarea mea. Așa că astăzi, în loc să vă dau toate cuvintele pe care voiam să vi le dau la început, vă voi da cu unul mai puțin.
Uite așa. Azi mă zgârcesc un pic.
Sau, poate, cine știe? Probabil v-am dat mai mult decât aș fi putut scrie vreodată. Anything on earth.

 

Photo by Karolina Szczur on Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.