E vânăt cerul de noapte
E rece, n-are stele
Și-i plin de nori și fapte
De-ar vrea să scape de ele
Să le arunce la mine
Să-și lase rănile în pace
Că poate le-oi vindeca până mâine
Și i-oi scoate din inimă ace.

E vânat cerul și e rece
Doarme, plânge
Și petrece
Pe fiecare, om și rege
Până-n Rai și pân’ la soare
Până vor veni pe picioare
Pe rafale
Îngeri.

E vânăt cerul dimineaţa,
E iarăși frig
Și-a venit gheaţa
Pe câmpii și pe pădure
Pe rugi de foc
Și rugi de mure.

E noapte-n cer și ziuă-n suflet
E vânt afară
Și e vuiet.
E plin de glas și e racoare
E glas de om
Și e chemare.

E vânăt cerul și se-aude
Cum suspină și
Pe unde
Apa poartă luna-n braţe
Și o leagănă pe aţe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.