Cum aș putea să te iubesc?

Cum aș putea să te iubesc când, în loc să mă vezi pe mine, vezi dincolo de tot ce sunt și însemn, iar fiind în fața ta, ochii tăi nici nu mă observă? Cum aș putea să te iubesc când cuvintele ți-s atât de puține, reci și sărace? Nu aș putea să îți ofer nici măcar o fărâmă din sufletul care tânjește să ajungă la tine. Nu aș vrea să-ți mai ofer nici măcar un gând de al meu, dar ele tot continuă să fugă după tine. Aș arunca vina asupra ta, dar unde ar dispărea adevărul care mă ține captivă în loc să mă elibereze? Mă văd legată de mâini și de picioare de un lanț care atârnă sălbatic și prăfuit de mâna ta. Nu mai știu dacă e legământ sau captivitate. Nu mai știu dacă mă cunoști sau dacă te cunosc. Te simt ca o umbră și te văd departe. Cum aș putea să te iubesc dacă nu-mi dai nici măcar o clipă de tine? (mai mult…)

Când te-am văzut zâmbind

Când te-am văzut zâmbind prima oară, mi s-a făcut inima cât un purice de mică și la fel de repede și energic bătea. La cât de înnorat și rece era afară, brusc ziua mea s-a luminat și frigul s-a făcut nesimțit. Nici fiori nu mai puteau să mă încerce în vreun fel. E amuzant, așa-i? Tocmai ei ar fi trebuit să apară, dar nu au făcut-o, au știut cel mai bine că nu era momentul lor. Acea clipă din zâmbetul tău a strălucit și-a fost de ajuns. Probabil, omul care a trecut pe lângă mine și-a zâmbit erai chiar tu, într-un moment de fericire care te-a făcut să împrăștii lumină. Cine știe care au fost motivele fericirii tale? (mai mult…)

Dacă te iubesc

Este deja clișeic să spui că atunci când iubești pe cineva, îl iei cu toate ale sale – defecte, calități, bucurii, supărări și așa mai departe. Este un citat de-al lui Roger Jon Ellory, care mie îmi este tare drag, referitor la acest subiect: „Când iubești pe cineva, îl iei în întregime, cu toate legăturile, cu toate obligațiile lui. Îi iei poveste, trecutul și prezentul. Iei totul sau nimic.”. Este o frază pe care, mai mult ca sigur, ai auzit-o de multe ori, ai dat de multe ori de ea pe rețelele de socializare și, probabil, i-ai dat și câte un like. Nu știu de tine, dar eu consider că a meritat efortul de a apăsa acel buton și a și meritat să pierzi câteva minute din viața ta să dai scroll pentru a-l găsi. Este unul dintre citatele care sunt atât de aplicate de noi, încât nici nu-i mai simți prezența. (mai mult…)

Nu există „nu pot”

De ceva timp încoace, ajung să vorbesc cu oamenii și să aud tot mai des replica „Nu pot!”, „Nu fac față” sau „Nu se poate.” Stai un pic! Cum adică nu se poate? De ce să nu se poată? De ce nu faci față? De ce nu poți? După ce am realizat că și eu aveam aceeași obișnuință de a da aceste răspunsuri, am încetat să mai gândesc așa. Acest lucru s-a întâmplat cam la începutul primului an de facultate, când o profesoară (care-și merită pe deplin acest titlu), ne-a spus că nimic nu este imposibil și că nu există „nu pot”. Am stat puțin să mă gândesc la toate momentele în care am folosit și eu cele două cuvinte. Oare chiar nu puteam? Ba puteam. (mai mult…)