Pe unde s-o iau?

Pe drumul de întoarcere s-au închis porţile, prezentul nu mai are răbdare cu mine, nu mă mai primeşte, iar viitorul nu-mi sună prea bine. Înapoi  nu mai am voie să merg. Nu mai pot aştepta nici în prezent. Viitorul mă aşteaptă.

Pot simţi cum îţi iei zborul de lângă mine, cum te laşi îmbrăţişat de cer. Pe mine cui mă laşi? Cerul nu mă primeşte, spune că-i prea devreme pentru mine, că nu-i momentul meu, ci al tău. Mai lasă-mi-te o zi! Atât mai am nevoie. O zi azi, o zi mâine, o zi pentru totdeauna. Încă o zi.

E prea dubios că cerurile s-au hotărât să mi te ia acum. Au decis că ţi-ai îndeplinit misiunea, iar eu am crezut că abia ai început-o. Nu pot înţelege cum Timpul ne măsoară viaţa.

Tu ai plecat, iar eu nu ştiu pe unde s-o iau. Cred c-am să mă aşez, simt că obosesc de la atâta stat în picioare. Te-aş invita să stai lângă mine, dar ştiu că-ţi este mai bine acolo. Prea multe căi deschise, prea puţin timp de-a alege. Ce-ar fi să mai rămân o vreme pe aici?

Aşa, ca fapt divers…

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.