În luna lui mai mă las înțepenită de un frig ce-mi aduce aminte de amenințările unei ierni reci și secetoase. Afară era un fel de noiembrie cu nume de mai și un fel de ger de primăvară nu se lăsa dus de-aici sub nicio formă. Nici el nu știa încotro să o apuce, nici eu nu înțelegeam de ce mai stă. Eu îl priveam din casă, de acolo de unde el nu mă putea stinge, iar el vuia nervos printre crengile slabe. Părea că vrea să smulgă din țâțâni și ultima dorință de viață din mine, din tine din noi.

(mai mult…)