N-ai putea uita niciodată zâmbetele pe care ţi le-a urcat pe chip cu lacrimi, lacrimile pe care le-au vărsat ochii tăi de dor şi visele în care apărea doar pentru a-ţi pune scântei în suflet. Niciodată n-ai putea s-o uiţi, de-ai uita tot ce ţine de ea, ţi-ai uita sufletul.

Nu mai vrea să audă ,,va fi bine”. Sunt singurele trei cuvinte care-i sună în minte, singurele trei cuvinte pe care orice persoană i le spune cu aceeaşi indiferenţă în glas cu care şi-o spune şi ea, cu aceeaşi neîncredere, cu acelaşi ton sec pe care-l foloseşte când vorbeşte despre sine. Ştie prea bine dacă va fi sau nu cum trebuie, dacă va fi bine. Niciodată nu a fost, niciodată nu va fi. Unde poţi găsi binele în suferinţă? După ce trece, poate; cât timp locuieşte în sufletul tău, niciodată. Cum ai putea vedea o rază de soare când plouă? Nu, televizorul nu intră în calcul. (mai mult…)