S-a aprins cândva o lumânare. A răsărit și ea dintr-o scânteie, dintr-o bucată de privire și dintr-un iris cam prea colorat și cam prea șters din memorii. S-a aprins dintr-o ciocnirea unei zile senine și a unei raze de zâmbet care a nimerit ținta nepotrivită într-un moment nepotrivit de vulnerabilitate. A topit un colț de gheață și a aruncat o lacrimă pe restul de zăpadă adunată în ochii ei. I-a licărit în întunecimea pupilei strălucirea scânteei și-a adus o lumânare. (mai mult…)