Faptul că am reușit să fac și această recenzie a uneia dintre cele mai bune cărți citite vreodată, trimite toate mulțumirile mele sincere Editurii All care nu m-a lăsat cu dorul pentru personajele pe care le-am cunoscut în primul volum – Shantaram.

După cum ați citit și în recenzia primului roman, Lin este un personaj aparte, un caracter care te face să-l urmezi pagină cu pagină, să-i simți fiecare durere, fiecare încercare, fiecare clipă de bucurie și fiecare fior ce-i trece șerpuitor pe șira spinării. Umbra Muntelui îl prezintă pe Shantarm ușor schimbat, mai prudent și din prădător, devine pradă. Capul său începe să valoreze tot mai mult și viața sa amoroasă traversează câteva serpentine foarte strânse.

Încă de la început, G.D. Robertsne amintește ce-a trecut și ce urmează. Vreau să vă arăt și vouă măcar o parte din primul paragraf al romanului, o parte care, cred eu, poate însuma întreaga acțiune într-un mod subtil, pe care-l poți descifra după ultimul cuvânt citit. Așadar, savurați-l!

Sursa tuturor lucrurilor, lumina, are mai multe forme decât sunt stele pe cer. Un singur gând frumos este suficient pentru a o face să strălucească. Însă o singură greșeală poate pârjoli o întreagă pădure în suflet, ascunzând toți aștrii de pe cer. Iar, în vreme ce greșeala încă te mistuie, iubirea ori credința pierdută îți poate da senzația că totul s-a sfârșit, că nu poți merge mai departe. Dar acest lucru nu este adevărat. Nu este câtuși de puțin adevărat. Indiferent ce ai făcut, indiferent unde te-ai rătăcit, lumina nu te părăsește niciodată. Orice lucru bun care s-a stins în tine poate reînvia, dacă ți-o dorești din tot sufletul. […]

După cum v-am prezentat și în recenzia primului volum, Lin este un deținut australian, care reușește să evadeze dintr-o închisoare de maximă securitate din ținuturile natale și ajunge în inima celei mai mari mafii Indiene. După moarte capului mafiei, Sanjay, mâna stângă a lui Khaderbai intră la conducere sub atenta supraveghere a nepotului răposatului lider. Cea mai urâtă parte a primului volum este acela că mor cele mai importante personaje, chiar preferatele mele, însă ce-l de-al doilea este ca o oază de apă în deșert – aduce înapoi mare parte din ei.

Shantaram rămâne în continuare unul dintre cei mai buni falsificatori de documente și își ține prietenii aproape, iar dușmanii îl țin mereu aproape pe el. Îl veți vedea întotdeauna plin de răni din urma bătăilor pe care le va duce și luând cele mai importante decizii. Latura sa filosofică evoluează și întâlnirea sa cu Karla îl face să realizeze cât de multe simte pentru ea. De aici începe cu adevărat acțiunea – Lin suferă, zâmbește, luptă și…câștigă sau pierde?

În acest volum, protagonistul este bântuit de niște promisiuni din trecut, promisiuni pe care nu le-ar încălca niciodată, promisiuni făcute tatălui său de suflet. Dorind să părăsească Compania Sanjay în startul unui război între mafii, acesta pornește spre Sri Lanka în ultima sa misiune care, după spusele noului cap al mafiei, îl va face liber fără prea multe complicații. Revenirea Karlei, decizia de a părăsi compania în inima căreia el și-a găsit familie și prieteni, o amenințare care-i ține ștreangul la gât și o promisiune sfântă îl vor duce pe Shantaram pe noi culmi ale extazului, ale durerii și ale experienței.

Au fost împușcați! Uciși! Arși! Morți!

Nu cred că aș putea găsi o carte care să împletească mai bine războiul, mafia, toată lumea ilegalității cu o personalitate filosofică, cu un scriitor, un om cu un suflet bun, un om inteligent și plin de umor așa ca în aceste două volume scrise de Roberts. Lin pierde mulți oameni și câștigă alții, pierde lupte și le câștigă, ia decizii cruciale și suferă pe urma lor, este un om hotărât care, totuși, se întoarce mereu la oamenii pe care-i iubește pentru că el iubește. Nu știu dacă mă credeți, dar mi-aș dori ca în această lume gri, indiferentă și rece să existe măcar o prietenie ca cele din acest roman.

După cum ați observat până acum, nu obișnuiesc să fac rezumate prea clare în recenzii, nu ar avea rost să le mai citiți după. Vreau să vă conving prin detalii pentru că merită. Este un roman bine scris, un roman inteligent, cu personaje inteligente și replici inteligente, așa că vă sfătuiesc să țineți un carnețel pe aproape când citiți. Încă o dată mă las complet cucerită de stilul autorului de a scrie, de a descrie și de a-și construi personajele – eu numesc asta măreție!

Dacă v-am convins, puteți comanda romanul de aici repede, repede. Are un preț frumos acum. Lectură plăcută!

Singur, în pădure, am iertat toate relele care mi s-au făcut. Îngenuncheat printre propriile-mi păcare, i-am iertat pentru pentru ce au făcut, sperând ca cineva, undeva, să mă ierte și pe mine. Iar vântul adiind prin frunzișul bogat îmi șoptea: Renunță! Unul suntem toți și toți suntem unul. Renunță!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.